Cuprins
Cuprins
Dintre toate mineralele necesare pentru menţinerea sănătăţii, magneziul nu trebuie trecut cu vederea. Corpul folosește magneziul în numeroase moduri. Acesta joacă un rol în funcția musculară și transmiterea nervilor și acționează ca un catalizator în peste 300 de reacții enzimatice.
Este esențială pentru producerea și utilizarea energiei celulare. În plus, mineralul joacă un rol în sinteza proteinelor, acidului dezoxiribonucleic (ADN) și acidului ribonucleic (ARN).
Cercetările privind magneziul sugerează că ajută la scăderea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea echilibrului zahărului din sânge și la scăderea palpitațiilor cardiace. Nivelurile scăzute de minerale au fost corelate cu bolile de inimă, diabetul, boala Alzheimer, migrenele, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) și depresia. În general, deficitul de magneziu este asociat cu statutul redus de antioxidant și o inflamație cronică crescută, ambele contribuind la boli cronice.
Având în vedere numeroasele funcții ale magneziului în organism, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că magneziul joacă un rol în sănătatea mintală. Dovezile sugerează că nivelurile de magneziu din interiorul celulelor creierului se corelează direct cu producția de energie. Când celulele creierului nu reușesc să producă cantități adecvate de energie, nivelurile de magneziu sunt adesea scăzute. Acest lucru poate avea un impact direct asupra cazurilor de migrenă, deoarece nivelurile scăzute au fost găsite la pacienți în timpul atacurilor de migrenă. Ca și vitamina B2 (riboflavină), CoQ10și melatonină, cercetările au descoperit, de asemenea, o reducere a migrenelor cu suplimente de magneziu.
Dincolo de producția de energie în celulele creierului, magneziul joacă, de asemenea, un rol crucial în numeroase sisteme de neurotransmițători, inclusiv serotonina, acidul gamma-aminobutiric (GABA) și circuitele glutamatului.
Serotonină
Serotonina este în general considerată ca fiind neurotransmițătorul „simțiți-vă bine”. Majoritatea medicamentelor antidepresive standard vizează serotonina, blocând recaptarea acesteia pentru a crește nivelul serotoninei.
Cu toate acestea, alte abordări pot afecta și funcția serotoninei. S-a demonstrat că magneziul sporește activitatea serotoninei. Pe de altă parte, se știe că nivelurile de serotonină scad atunci când magneziul este deficitar.
GABA
GABA este neurotransmițătorul principal care încetinește activitatea creierului. Pentru persoanele care sunt stresate sau anxioase, creșterea activității GABA poate fi de ajutor. Interesant este că magneziul activează direct un subset de receptori GABA. Acest lucru poate ajuta la furnizarea de efecte anxiolitice prin încetinirea funcției hiperactive a creierului.
Glutamat
Deși este mai puțin familiar decât serotonina și GABA, s-a presupus că neurotransmițătorul excitator glutamat joacă un rol în numeroase afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv depresie, anxietate, tulburare bipolară, schizofrenie și tulburare obsesiv-compulsivă. Glutamatul crește neurotransmisia prin creșterea nivelului de calciu în interiorul celulelor creierului. Acest lucru pune celulele creierului pe un „declanșator de păr”, astfel încât acestea trag mai frecvent. Dacă glutamatul este excesiv, prea mult calciu poate inunda celula provocând „excitotoxicitate” și moartea celulelor.
Și aici din nou, magneziul poate juca un alt rol vital în sănătatea mintală și funcția creierului. Magneziul acționează ca o pauză asupra activității glutamatului. Când magneziul este prezent în cantități semnificative, s-a demonstrat că previne excitotoxicitatea din excesul de glutamat.
Cercetările încep să descopere alte moduri în care magneziul poate ajuta la protejarea creierului. Împreună cu reducerea excitotoxicității, magneziul are efecte antiinflamatorii directe și îmbunătățește starea antioxidantă.
Aceste efecte neuroprotectoare s-au dovedit a fi o modalitate sigură și rentabilă de prevenire a leziunilor cerebrale la sugarii prematuri cu risc. Organizația Mondială a Sănătății recomandă administrarea intravenoasă a magneziului pentru a reduce sau preveni leziunile cerebrale și dizabilitatea la copiii născuți prea devreme.
Deși înțelegerea modului în care magneziul afectează creierul este esențială, merită totuși să ne întrebăm dacă efectele sunt suficient de semnificative pentru a ajuta la afecțiuni specifice de sănătate mintală. Din fericire, cercetările oferă încet beneficii clinice potențiale pentru mai multe afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv depresia, anxietatea, ADHD și boala Alzheimer.
Unele dintre cele mai recente cercetări sugerează că depresia este corelată cu un nivel scăzut de magneziu, deși relația este greu de identificat. Detectarea deficienței de magneziu este plină de provocări, deoarece testul standard, magneziul seric nu este corect în toate cazurile de deficiență. Majoritatea magneziului este stocat în interiorul celulelor, iar verificarea nivelului sanguin nu se corelează întotdeauna cu starea de magneziu a unei persoane. În timp ce o revizuire a cercetării privind deficitul de magneziu și depresia sugerează o legătură potențială, sunt necesare mai multe cercetări datorită variabilității studiilor.
În ceea ce privește efectele clinice, un mic studiu efectuat la diabetici mai în vârstă, cu deficit de magneziu, care se luptă cu depresia sugerează beneficii potențiale. În studiu, pacienților li s-a administrat fie suplimente de magneziu, fie medicamente antidepresive. Studiul a constatat că suplimentele de magneziu sunt la fel de eficiente ca medicamentele, reducând simptomele cu peste o treime. Într-un studiu mic, separat, efectuat la pacienții cu fibromialgie, suplimentarea cu magneziu s-a demonstrat, de asemenea, că reduce nivelul simptomelor depresiei cu puțin peste o treime.
Un alt studiu mic la pacienții cu depresie rezistenți la tratament a constatat că magneziul intravenos este util. Pe măsură ce nivelurile serice de magneziu au crescut, simptomele depresiei s-au îmbunătățit. Un studiu pilot separat a administrat probiotice combinate cu magneziu la pacienții deja tratați cu antidepresive. Două treimi dintre pacienți au răspuns cu îmbunătățiri semnificative ale simptomelor depresive după opt săptămâni. Deși nu este concludent, un studiu a constatat că magneziul combinat cu vitamina B6 poate fi mai eficient pentru simptomele dispoziției la „persoanele extrem de stresate” decât magneziul singur.
Studii mai recente au continuat să sugereze îmbunătățiri ale depresiei cu suplimente de magneziu. Unul dintre studiile mai mari cu peste o sută de pacienți a concluzionat că „Magneziul este eficient pentru depresia ușoară până la moderată la adulți. Funcționează rapid și este bine tolerat fără a fi nevoie de o monitorizare atentă a toxicității.
Stresul a devenit o componentă obișnuită a vieții moderne. Ca atare, numeroși indivizi se luptă cu stresul și anxietatea. Estimările sugerează că peste 15% dintre oamenii din întreaga lume vor avea o tulburare de anxietate pe tot parcursul vieții.
La fel ca în cazul depresiei, datele sugerează că magneziul poate fi util pentru simptomele de anxietate. Din păcate, datele actuale pentru anxietate sunt semnificativ mai puțin robuste decât datele pentru depresie. Una dintre cele mai recente recenzii a constatat că patru din cele opt studii publicate pe indivizi anxioși, unul dintre cele două studii efectuate la pacienți cu hipertensiune arterială și patru din șapte studii privind anxietatea combinate cu sindromul premenstrual au arătat răspunsuri benefice la tratamentul cu magneziu. Cel puțin, datele sugerează că există un subset de persoane cu anxietate în care suplimentarea cu magneziu poate fi utilă.
Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție sau ADHD pare să aibă, de asemenea, legături cu magneziul. O revizuire recentă a cercetării publicate a constatat o asociere potențială între nivelurile scăzute de magneziu și simptomele ADHD.
Unul dintre primele studii privind ADHD și magneziu la copii a suplimentat magneziu în timpul unui studiu de șase luni. În studiu, hiperactivitatea a fost redusă semnificativ cu tratamentul cu magneziu. Un alt studiu a combinat magneziul cu vitamina B6 și a găsit beneficii pentru reducerea simptomelor ADHD.
Mai recent, un studiu asupra treonatului de magneziu, o formă de magneziu cunoscută pentru a ajunge mai eficient la creier, a găsit beneficii pentru ADHD la adulți. În studiul mic, aproape jumătate dintre adulți au avut un răspuns semnificativ la tratament cu suplimentarea cu treonat de magneziu.
Interesant este că cel mai recent studiu de magneziu pentru ADHD l-a combinat cu vitamina D. Pe parcursul a opt săptămâni, copiii cu ADHD au avut îmbunătățiri semnificative atât în problemele emoționale, cât și în cele de conduită, interacțiunile dintre colegi, socializare și dificultăți totale.
Boala Alzheimer este o boală devastatoare. Pe măsură ce Alzheimer progresează, acesta elimină încet memoria și capacitatea unui individ de a funcționa. Din păcate, medicamentele actuale nu încetinesc progresia bolii. Ca atare, unele cercetări se îndreaptă spre tratament precoce și prevenire.
În timp ce cercetarea este încă în fază incipientă, există deja sugestii că magneziul ar putea ajuta la prevenirea demenței. Cercetările timpurii sugerează că magneziul poate ajuta la eliminarea toxinelor cerebrale și la scăderea inflamației creierului, ambele implicate în progresia demenței.
Chiar mai direct, studiile pe animale sugerează că magneziul poate ajuta la ameliorarea semnăturilor patologice subiacente ale bolii Alzheimer. În Alzheimer, plăcile cerebrale și încurcăturile se acumulează în timp, ucigând celulele creierului și perturbând funcția normală a creierului. Magneziul pare să ajute la blocarea formării atât a plăcilor, cât și a încurcăturilor atunci când este prezent în cantități suficient de mari.
Deși cercetarea umană este limitată, un studiu deschis la 15 pacienți cu demență ușoară până la moderată a constatat beneficii ale magneziului. În cadrul studiului, pacienților li s-a administrat treonat de magneziu timp de patru luni. De-a lungul tratamentului, metabolismul creierului și funcția cognitivă generală s-au îmbunătățit semnificativ.
În timp ce sunt necesare mai multe studii umane pentru a înțelege mai bine utilitatea magneziului pentru prevenirea demenței și declinului cognitiv, cercetarea inițială de bază este promițătoare. Combinat cu siguranța suplimentelor de magneziu și rata ridicată a deficienței de magneziu în populație, magneziul poate fi un instrument util pentru a ajuta la promovarea „longevității creierului”.
Scăderea magneziului duce la o stare antioxidantă slabă și o inflamație cronică la nivel scăzut atunci când este deficitară. Cercetările sugerează că menținerea unor niveluri adecvate ar putea juca un rol semnificativ în sănătatea pe termen lung. Unii cercetători au emis chiar ipoteza că magneziul scăzut poate contribui la îmbătrânire, sugerând că magneziul adecvat ar putea avea „efecte anti-îmbătrânire”.
Având în vedere că, în unele populații, mai puțin de jumătate dintre indivizi își îndeplinesc cerințele de bază de aport de magneziu din alimente, suplimentarea magneziului ar putea fi o strategie utilă. În general, atunci când se completează magneziu, trebuie utilizate forme care sunt mai bine absorbite, inclusiv citrat de magneziu, glicinat de magneziu și clorură de magneziu.
Pentru sănătatea creierului, unele studii inițiale sugerează că treonatul de magneziu poate fi chiar mai eficient la trecerea în creier. Ca atare, treonatul de magneziu ar putea avea unele avantaje suplimentare față de alte forme, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a ști cu siguranță.
Magneziul este un mineral important cu numeroase efecte în organism. Datorită mai multor mecanisme, mineralul este, de asemenea, esențial pentru susținerea și menținerea sănătății creierului. Dovezile încep să sugereze că, pentru unele afecțiuni de sănătate mintală și pentru a ajuta la prevenirea demenței, suplimentarea poate avea un rol de jucat. Sperăm că, cu cercetări suplimentare, putem obține o înțelegere și mai bună a utilității magneziului pentru sănătatea mintală.
Referințe:
Declarație de declinare a responsabilității:Acest blog nu are ca scop să ofere un diagnostic.
Acest blog nu are ca scop să ofere un diagnostic, un tratament sau o recomandare medicală. Mai mult. Conținutul blogului este furnizat exclusiv în scop informativ. Consultați un medic sau un alt profesionist din domeniul sănătății în privința unui diagnostic sau a opțiunilor de tratament medical ori în legătură cu starea de sănătate. Informațiile puse la dispoziție în acest blog nu înlocuiesc sfatul unui profesionist din domeniul sănătății. Afirmațiile referitoare la produse specifice pe acest blog nu sunt aprobate în vederea diagnosticării, tratării, vindecării sau prevenirii unei boli.
