Cum Să Vă Restabiliți Intestinul După Antibiotice: 5 Sfaturi De Experți
Puncte cheie
- Antibioticele ucid atât bacteriile rele, cât și cele bune, care vă pot perturba microbiomul intestinal luni sau chiar ani.
- După utilizarea antibioticelor, este important să repopulați intestinul cu bacterii benefice (probiotice) și să le alimentați cu alimente bogate în fibre (prebiotice).
- Căutați suplimente probiotice care conțin tulpini bine cercetate, cum ar fi Lacticaseibacillus și Bifidobacterium, care ajută la protejarea mucoasei intestinale și la eliminarea bacteriilor rele.
- Hrănește-ți noile probiotice cu alimente bogate în prebiotice, cum ar fi usturoiul, ceapa, ciocolata neagră și sparanghelul.
- Exercitiile zilnice pot ajuta, de asemenea, la imbunatatirea diversitatii intestinale si la sustinerea sistemului imunitar.
Antibiotice și sănătatea intestinului
Având în vedere consumul global de antibiotice la un nivel maxim istoric, sănătatea intestinală a devenit un domeniu de interes din ce în ce mai important atât pentru furnizorii de servicii medicale, cât și pentru cercetători deopotrivă.
Persoanele care iau în mod regulat antibiotice au fost, de asemenea, interesate să sprijine sănătatea intestinului, deoarece mai multe cercetări dezvăluie modul în care antibioticele pot afecta intestinul.
Deoarece antibioticele pot schimba drastic mediul intestinal și sănătatea generală a intestinului, cunoașterea modului de îmbunătățire a sănătății intestinului după utilizarea antibioticelor este crucială.
Un plan în 5 pași pentru a restabili sănătatea intestinului după antibiotice
Îmbunătățirea sănătății intestinale după utilizarea antibioticelor poate fi fundamentală pentru sănătatea generală. Cercetările indică faptul că sănătatea intestinului este strâns legată de multe alte aspecte ale unui corp sănătos, astfel încât acordarea unei atenții speciale susținerii intestinului este crucială.
Iată modalități de a îmbunătăți sănătatea intestinului după utilizarea antibioticelor:
Pasul 1: Repopulați cu probiotice
Probioticele sunt una dintre cele mai importante modalități de a susține intestinul după utilizarea antibioticelor. Acest lucru se datorează faptului că multe probiotice sunt concepute pentru a ajuta la repopularea intestinului cu bacterii benefice care ar fi putut fi decimate în timp ce luați un curs de antibiotice.
Multe probiotice au tulpini benefice precum Lacticaseibacillus (numit anterior Lactobacillus) și Bifidobacterium. Aceste tulpini sunt văzute ca fiind benefice, deoarece susțin sănătatea intestinului uman.
De exemplu, cercetările arată că Lacticaseibacillus poate îmbunătăți sănătatea intestinului prin creșterea producției de mucus, protejarea mucoasei intestinale, producerea de anticorpi precum imunoglobulina secretoare A (sIgA) și eliberarea peptidelor antimicrobiene. Acestea sunt molecule mici de proteine care ajută la lupta împotriva microorganismelor cauzatoare de boli din intestin.
Cercetările arată, de asemenea, că Bifidobacterium poate juca un rol important în îmbunătățirea sănătății intestinale. Bifidobacterium ocupă spațiu și substanțe nutritive care ar fi putut merge la speciile patogene. Acest lucru îngreunează bacteriile cauzatoare de boli să prospere în intestin.
În plus, Bifidobacterium fermentează nutrienții pentru a crea acid acetic (compusul găsit în oțet) și acid lactic, care ajută la reducerea capacității bacteriilor precum Listeria și Salmonella de a infecta intestinul.
În timp ce unii practicieni din domeniul sănătății recomandă rotația probioticelor la fiecare 3 luni pentru a introduce noi tulpini în intestin și a îmbogăți diversitatea microbiomului intestinal, în acest moment, nu există nicio cercetare care să susțină sau să respingă această practică. Poate fi cel mai bine să vă monitorizați propriile simptome și să contactați furnizorul de asistență medicală pentru orice modificări sau preocupări.
În timp ce probioticele sunt cruciale pentru repopularea bacteriilor intestinale benefice după utilizarea antibioticelor, ele sunt doar o parte a unei abordări holistice. Prebioticele pot fi, de asemenea, necesare pentru a sprijini sănătatea intestinului.
Pasul 2: Realimentați cu prebiotice
În timp ce probioticele sunt puse în centrul atenției în conversația despre sănătatea intestinului, prebioticele nu pot fi ignorate. Prebioticele sunt fibre nedigerabile pentru oameni. Aceste fibre indigestibile trec prin sistemul digestiv uman nedefalcate de stomac și intestinele subțiri pentru a servi drept hrană pentru bacteriile benefice din intestin.
Dacă probioticele sunt vehiculul care promovează un intestin sănătos, prebioticele ar fi combustibilul. Probioticele nu pot prospera și prinde rădăcini în intestin fără combustibilul necesar pentru a le menține hrănite.
Mulți oameni iau probiotice, dar nu le oferă combustibilul prebiotic necesar pentru a popula și stabili o colonie în intestin și nu primesc toate beneficiile pe care probioticele le pot oferi.
Prebioticele cum ar fi inulina, lactuloza și fructooligozaharidele, prescurtate în mod obișnuit ca FOS, sunt surse de hrană extrem de utile pentru bacteriile intestinale benefice.
Cercetările indică, de asemenea, că prebioticele pot îmbunătăți eficacitatea probioticelor ingerate, astfel încât luarea atât a unui probiotic, cât și a unui prebiotic poate fi cea mai bună abordare pentru a sprijini sănătatea intestinului.
Unii producători de suplimente includ chiar prebiotice cu probioticele lor pentru a crea un supliment sinbiotic.
Pasul 3: Încărcați-vă cu alimente bogate în prebiotice și probiotice
Nu trebuie doar să te bazezi pe suplimente. Includeți alimente bogate în mod natural în prebiotice:
- Usturoi
- Ceapă
- Praz
- Sparanghel
- Banane
- Ciocolată neagră
Un studiu controlat randomizat a sugerat chiar că aproximativ 1,1 uncii sau 30 de grame de ciocolată neagră 85% pe zi exercită efecte benefice asupra sănătății intestinului datorită conținutului bogat de prebiotic.
Susțineți suplimentul probiotic consumând alimente fermentate, care conțin propriile tulpini diverse de bacterii vii. Opțiunile bune includ:
- Iaurt cu „culturi vii și active”
- Kefir
- Varză murată
- Kimchi
- Miso
Pasul 4: Luați în considerare postbiotica
Cercetarea postbiotică este în curs de dezvoltare și produce descoperiri interesante. În timp ce definiția postbioticelor este încă în curs de rafinare, acestea sunt de obicei considerate a fi substanțe care sunt eliberate sau produse ca urmare a funcțiilor metabolice ale unui microorganism care oferă efecte benefice gazdei umane.
Aceasta înseamnă că ceva ce o specie bacteriană poate produce ca urmare a descompunerii și digerării unei fibre prebiotice ar fi considerat un postbiotic. Postbioticele obișnuite includ acizi grași cu lanț scurt (SCFA), vitamine precum B12 și vitamina Kși chiar enzime.
Cercetările indică faptul că postbioticele pot îmbunătăți semnificativ sănătatea intestinului. De exemplu, s-a demonstrat că un postbiotic, butiratul SCFA, ajută la repararea mucoasei intestinale și la întărirea barierei intestinale dintre celulele intestinelor. Cercetările arată, de asemenea, că butiratul poate proteja celulele intestinale.
Studiile in vitro sau în eprubete indică faptul că efectele protectoare ale butiratului pot fi dependente de doză, o doză mai mică oferind un efect protector mai mare.
Pasul 5: Faceți exerciții moderate
În timp ce exercițiile fizice sunt esențiale pentru sănătatea generală, pot contribui, de asemenea, la un intestin sănătos după utilizarea antibioticelor. O revizuire a literaturii a constatat că exercițiile moderate atât cu antrenament aerob, cât și cu antrenament de forță sau rezistență au dus la un sistem imunitar mai sănătos și la o diversitate mai mare a microbiomului intestinal.
Studiul a constatat, de asemenea, că exercițiile fizice au ajutat la îmbunătățirea integrității barierei intestinale și la îmbunătățirea absorbției nutrienților.
Importanța sănătății intestinale
Importanța sănătății intestinale nu poate fi supraestimată. Cercetătorii cred că intestinul uman poate conține peste 1.000 de specii diferite de bacterii, precum și diverse microorganisme. Acesta este cunoscut colectiv sub numele de microbiom intestinal.
Microbiomul intestinal este un subiect la fel de fascinant și din ce în ce mai popular. Pe măsură ce cercetările continuă să dezvăluie cât de integral este microbiomul intestinal, multe instituții de sănătate autoritare și bine respectate și furnizori de servicii medicale oferă conținut informațional și educațional despre susținerea sănătății intestinale.
Cercetările indică faptul că un microbiom intestinal sănătos este important pentru digestie, metabolism, funcția imună și chiar sănătatea mintală. De exemplu, un studiu de cohortă a analizat probe de scaun de 198 de indivizi și a constatat că cei care au raportat anxietate aveau o populație mai mică de specii bacteriene diverse în microbiomul lor intestinal.
Același studiu a constatat că persoanele cu niveluri mai ridicate de Proteobacterii au raportat, de asemenea, că au simptome depresive. Proteobacteriile sunt un grup mare de bacterii care includ tulpini patogene sau cauzatoare de boli, cum ar fi Escherichia coli (E. coli) și Salmonella.
Cercetătorii cred că microbiomul intestinal poate avea efecte atât de profunde asupra sănătății umane din cauza axei microbiota-intestin-creier. Axa microbiota-intestin-creier este interacțiunea complicată dintre intestin, creier și trilioanele de microorganisme care trăiesc în intestin.
O axă sănătoasă microbiota-intestin-creier ajută la reglarea sistemului imunitar, reduce inflamația, susține mișcarea alimentelor prin tractul digestiv pentru o motilitate intestinală îmbunătățită și chiar susține sănătatea hormonală.
A avea un intestin sănătos cu bacterii diverse și benefice este de cea mai mare importanță. Odată cu creșterea consumului de antibiotice, această bogată diversitate, care este atât de crucială pentru sănătatea intestinului, poate fi compromisă.
Cum pot afecta antibioticele sănătatea intestinului
Înainte de apariția antibioticelor, o simplă rană sau vătămare ar putea însemna moartea. Dar odată cu descoperirile medicale ale antibioticelor a venit o situație mai nuanțată. Utilizarea excesivă a antibioticelor la orice, de la oameni la animale, a contribuit la rezistența la antibiotice, dar aceasta nu este întreaga poveste.
Cercetările arată că utilizarea antibioticelor poate modifica semnificativ sănătatea intestinului. Mai multe studii observaționale longitudinale au arătat cum cursurile de antibiotice precum amoxicilina și ciprofloxacina au contribuit la modificarea microbiomului intestinal până la 3 luni după oprirea utilizării antibioticelor.
Unele cercetări indică faptul că modificările aduse microbiomului intestinal pot persista și mai mult.
De exemplu, un studiu observațional longitudinal a urmărit patru persoane care au primit un curs de 7 zile cu antibiotic clindamicină și patru subiecți de control timp de doi ani.
Probele fecale din ambele grupuri au fost colectate la nouă momente diferite pe parcursul studiului. Constatările studiului au fost surprinzătoare. Cercetătorii au descoperit că grupul care a luat antibiotice a avut un nivel mai scăzut de Bacteroides, o specie de bacterii care oferă beneficii oamenilor, ajutând la descompunerea carbohidraților pentru a produce energie.
Ceea ce este și mai șocant este că indivizii care au luat antibioticul nu au recâștigat niciodată compoziția inițială a populației Bacteroides pe parcursul studiului de 2 ani.
Această cercetare nu a sugerat că antibioticele sunt dăunătoare sau inutile; a subliniat efectele foarte reale pe care antibioticele le pot avea asupra sănătății intestinale.
Deoarece antibioticele ucid toate bacteriile fără discriminare, bacteriile bune sunt, din păcate, distruse și ele. Acest lucru sugerează că utilizarea antibioticelor poate provoca efecte semnificative asupra sănătății generale, cum ar fi dereglarea sistemului imunitar, modificări metabolice și inflamații crescute.
Concluzie
În timp ce utilizarea antibioticelor poate fi inevitabilă și de dorit în anumite infecții, există cercetări care sugerează că poate modifica semnificativ microbiomul intestinal. Prin urmare, este esențial să ajutăm la susținerea și îmbunătățirea microbiomului intestinal după utilizarea antibioticelor.
Prin încorporarea probioticelor, prebioticelor, postbioticelor și exercițiilor fizice regulate în rutina dvs., este posibil să puteți susține un intestin sănătos după antibiotice și un stil de viață general mai sănătos.
Referințe:
- Bradley, PH, Pollard, KS Proteobacteriile explică variabilitatea funcțională semnificativă în microbiomul intestinal uman. Microbiomul 5, 36 (2017). https://doi.org/10.1186/s40168-017-0244-z
- Cryan JF, O'Riordan KJ, Cowan CSM și colab. Axa Microbiota-intestinul-creier. Physiol Rev. 2019; 99 (4): 1877-2013. doi: 10.1152/physrev.00018.2018
- de Vos WM, Tilg H, Van Hul M, Cani PD. Microbiomul intestinal și sănătatea: perspective mecaniciste. Martie 2022; 71 (5) :1020-1032. doi: 10.1136/gutjnl-2021-326789
- Dempsey E, Corr SC. Lactobacillus spp. pentru sănătatea gastrointestinală: perspective actuale și viitoare. Imunol frontal 2022; 13:840245. Publicat în 2022 apr. 6. doi:10.3389/fimu.2022.840245
- Huang X, Li Z, Zhu L, Huang H, Hou L, Lin J. Inhibarea proteinkinazei activate de mitogen p38 atenuează afectarea barierei intestinale induse de butirat într-un model monostrat de celule Caco-2. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2014; 59:264-9
- Jernberg, C., Löfmark, S., Edlund, C. și Jansson, JK (2007). Impactul ecologic pe termen lung al administrării de antibiotice asupra microbiotei intestinale umane. Jurnalul ISME, 1 (1), 56—66. 10.1038/ismej.2007.3
- Klein EY, Impalli I, Poleon S și colab. Tendințe globale în consumul de antibiotice în perioada 2016-2023 și proiecțiile viitoare până în 2030. Proc Natl Acad Sci USA 2024; 121 (49) :e2411919121. doi: 10.1073/pnas.2411919121
- Les Dethlefsen, S.H., Sogin, ML și Relman, DA (2008). Efectele omniprezente ale unui antibiotic asupra microbiotei intestinale umane, așa cum a fost dezvăluit prin secvențierea profundă a ARNr 16S. Biologie PLoS, 6 (11), e280. 10.1371/journal.pbio.0060280
- Liu H, Wang J, He T și colab. Butirat: o sabie cu două tăișuri pentru sănătate?. Noiembrie 2018; 9 (1) :21-29. doi: 10.1093/advances/nmx009
- Malan-Müller S, Valle-Colomer M, Palomo T, Leza J. C. Axa intestinului-microbiota-creier la o populație spaniolă în urma pandemiei COVID-19: compoziția microbiotei legată de profiluri de anxietate, traume și depresie. Microbi intestinali. 2023; 15 (1): 2162306. doi: 10.1080/19490976.2022.2162306
- Martyniak A, Medinska-Przęczek A, Wędrychowicz A, Skoczen S, Tomasik PJ. Prebiotice, probiotice, sinbiotice, paraprobiotice și compuși postbiotici în IBD. Biomolecule. 2021; 11 (12): 1903. Publicat în 2021 decembrie 18. doi:10.3390/biom11121903
- Matera M. Bifidobacteria, Lactobacilli... când, cum și de ce să le folosiți. 2024. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2667009724000071
- Oficiul Suplimentelor Dietetice (ODS), Institutele Naționale de Sănătate. Probiotice. Fișă informativă a profesioniștilor din domeniul sănătății. Actualizat 25 martie 2025. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Probiotics-HealthProfessional/
- Patangia DV, Anthony Ryan C, Dempsey E, Paul Ross R, Stanton C. Impactul antibioticelor asupra microbiomului uman și consecințele asupra sănătății gazdei. Microbiologieopen. 2022; 11 (1): e1260. doi: 10.1002/mbo3.1260
- Roy S, Dhaneshwar S. Rolul prebioticelor, probioticelor și sinbioticelor în gestionarea bolilor inflamatorii intestinale: perspective actuale. Lumea J Gastroenterol. 2023; 29 (14): 2078-2100. doi: 10.3748/wjg.v29.i14.2078
- Shin JH, Kim CS, Cha J și colab. Consumul de 85% ciocolată neagră cu cacao îmbunătățește starea de spirit în asociere cu modificările microbiene intestinale la adulții sănătoși: un studiu controlat randomizat. J Nutr Biochem. 2022; 99:108854. doi: 10.1016/j.jnutbio.2021.108854
- Varghese S, Rao S, Khattak A, Zamir F, Chaari A. Exercițiul fizic și microbiomul intestinal: o relație bidirecțională care influențează sănătatea și performanța. Nutrienți. 2024; 16 (21) :3663. Publicat în 2024 oct. 28. doi:10.3390/nu16213663
- Wexler HM. Bacteroidele: binele, răul și esențialul. Clin Microbiol Rev. 2007; 20 (4): 593-621. doi: 10.1128/CMR.00008-07
- Zlatkovic, N., Aleksić, G. și Gašić, K. (2005). „Reziliența microbiotei fecale umane dominante la provocarea antibioticelor pe termen scurt”. Jurnalul de Microbiologie Clinică, 43 (11), 5588—5592. 10.1128/JCM.43.11.5588
- Żółkiewicz J, Marzec A, Ruszczyński M, Feleszko W. PostbioticăUn pas dincolo de pre- și probiotice. Nutrienți. 2020; 12 (8) :2189. Publicat în 2020 23 iulie. doi:10.3390/nu12082189
Declarație de declinare a responsabilității:Acest blog nu are ca scop să ofere un diagnostic.